Inima care bate mai repede înainte de o prezentare importantă. Stomacul strâns atunci când așteptăm o veste. Tensiunea din umeri la finalul unei zile dificile. Corpul nostru nu minte: el înregistrează și exprimă ceea ce trăim emoțional, adesea mai clar decât o putem articula cu cuvinte.
Legătura dintre minte și corp nu este o metaforă, ci o realitate biologică bine documentată. Înțelegerea acestei conexiuni poate fi un prim pas important în procesul de gestionare a anxietății.
Cum se manifestă anxietatea în corp
Anxietatea este, în esență, o reacție de protecție a sistemului nervos. Când percepem o amenințare, reală sau imaginară, corpul intră în starea de „luptă sau fugă": cresc ritmul cardiac și respirația, mușchii se tensionează, digestia se înlentinează.
Această reacție este adaptativă într-o situație de pericol real. Problema apare atunci când sistemul nervos rămâne în această stare de alertă cronic, fără un pericol real sau proporțional cu amploarea reacției.
Simptomele fizice ale anxietății pot include:
- Tensiune musculară, în special la nivelul gâtului, umerilor și maxilarului
- Probleme digestive, greață, dureri abdominale, sindromul intestinului iritabil
- Dificultăți respiratorii, senzație de respirație scurtă sau nod în gât
- Palpitații, ritm cardiac accelerat sau neregulat
- Transpirație excesivă, în special la palme sau față
- Dureri de cap, tensionale sau migrene
- Tulburări de somn, dificultăți de adormire sau somn neodihnitor
De ce corpul „memorează" anxietatea
Neuroștiința ne arată că experiențele emoționale repetate creează tipare în sistemul nervos. Atunci când anxietatea devine cronică, corpul „învață" să fie în alertă. Această stare se poate menține chiar și după ce amenințarea a trecut.
Aceasta explică de ce unele persoane se simt tensionate sau anxioase fără un motiv aparent: corpul funcționează dintr-o programare deja existentă, mai degrabă decât ca răspuns la o situație prezentă.
Psihoterapia și lucrul cu anxietatea
Psihoterapia integrativă, abordarea pe care o practic, lucrează atât cu dimensiunea cognitivă (gândurile și convingerile), cât și cu cea emoțională și corporală a anxietății.
Unele tehnici utile includ:
Conștientizarea corporală
Învățând să observi senzațiile din corp fără a intra în panică în legătură cu ele, poți întrerupe ciclul de anxietate care se autoalimentează (anxietate → simptome fizice → anxietate față de simptome → amplificarea simptomelor).
Tehnici de reglare a sistemului nervos
Respirația diafragmatică, ancorarea în prezent și alte tehnici de calmare a sistemului nervos pot reduce intensitatea reacțiilor fizice ale anxietății.
Explorarea rădăcinilor
Adesea, anxietatea are rădăcini în experiențe anterioare, convingeri formate devreme sau tipare relaționale. Explorarea acestora în siguranță poate aduce o înțelegere mai profundă și, în timp, o schimbare reală.
Când să cauți sprijin profesional
Dacă anxietatea interferează cu viața ta zilnică, relații, muncă, somn, sănătate fizică, este un semn că ar putea beneficia de sprijin specializat.
Nu trebuie să aștepți o criză. Cu cât accesăm mai devreme un spațiu terapeutic, cu atât procesul poate fi mai lin și mai puțin anevoios.
Dacă te regăsești în ceea ce am descris și dorești să explorezi aceste aspecte, poți lua legătura cu mine pentru o primă întâlnire, fizic, în cabinetul din Voluntari-Băneasa, sau online.
Andreea-Ioana Lungi este psiholog clinician și psihoterapeut în formare integrativă, cu aprofundare în psihosomatică și neuroștiință aplicată.